Structura și funcția fiziologică a nasului

Nasul este un organ important și are o structură complexă. Nasul este prima parte a sistemului respirator. Este responsabil pentru conducerea, încălzirea, umidificarea și filtrarea aerului care trece prin nas înainte de a trece mai departe în sistemul respirator. Nasul este si organul olfactiv responsabil de simtul mirosului. În momentul respirației, aerul pătrunde prin nări în cavitatea nazală, continuând să treacă prin faringe, trahee, bronhii și în final plămâni. Structura și funcția fiziologică a nasului vor fi descrise în detaliu în articolul următor.

conţinut

• 1. Structura nasului
• 2. Funcția nasului

1. Structura nasului

Nasul este format din trei părți: nasul exterior, nasul interior și sinusurile paranazale.

1.1 Nasul exterior

Nasul extern este format dintr-un schelet cartilaginos căptușit de mucoasă, componentele care acoperă mușchii și pielea. Datorită cartilajului, nasul exterior nu se prăbușește, asigurând circulația aerului prin cavitatea nazală.

Nasul exterior are o structură în formă de piramidă, baza nasului este situată deasupra, între ochi, legată de frunte, continuă cu vârful nasului. Distanța de la baza nasului până la vârful nasului este puntea nasului (sau puntea nasului).

Sub vârful nasului sunt cele două nări anterioare separate de partea mobilă a nărilor. În afara nărilor se află aripa nasului care face un șanț cu obrajii numit pliul nazolabial.

A. Scheletul cartilaginos al nasului

Structura de susținere a părții superioare a nasului este în cea mai mare parte din os. Nasul are două oase nazale, care sunt legate de osul frontal al frunții.

Aceste oase nazale se unesc pentru a forma puntea nasului. Oasele nazale sunt de obicei alungite, lungi, mici, de diferite dimensiuni și forme.

Osul nazal este de obicei împărțit în două părți simetrice în mijlocul feței.

Osul nazal include părți precum:

• Suprafața scheletului: Suprafața exterioară este de obicei convexă și acoperită de mușchii nazali. În interior există un mic șanț care conține venele.

• Cuplaje: Oasele nazale au patru articulații care leagă părțile nasului.

b. Cartilajul nazal

Cartilajul nazal susține structura și funcția nasului.

Cartilajul nazal este de obicei compus din colagen, proteine ​​și alte componente.

Cartilajul nazal include:

• Cele două cartilaje nazale laterale au o structură triunghiulară, plată și sunt situate sub oasele nazale.

• Cartilajul alar este mare, situat pe ambele părți ale vârfului nasului, curbat în formă de U.

• Cartilajul nazal mic este situat în cavitatea medială, care leagă cartilajul alar mare cu cartilajul nazal lateral.

• Septul nazal patruunghiular este situat pe linia mediană în spațiul medial triunghiular al septului nazal osos, care leagă osul nazal cu cartilajul lateral.

• Cartilajul frunzelor de trestie leagă septul și oasele subțiri care separă nările.

c. Mușchii nasului extern

Acești mușchi sunt mușchii care se atașează de piele, ajutând la lărgirea și îngustarea nasului.

d. Pielea nasului

Proprietăți: subțire, ușor de mutat, lipicios, cu multe glande sebacee. Cu excepția vârfului nasului și a cartilajelor, pielea este groasă.

e. Există, de asemenea, vase de sânge și nervi.

1.2 Nas interior

Nasul interior (sau cavitatea alveolară) este partea care pornește de la nara anterioară până la nara posterioară. Împărțit în două gropi cu un sept în mijloc numit sept nazal, căptușit de straturi mucoase. Cavitatea nazală este împărțită în două regiuni specifice: regiunea respiratorie și regiunea olfactivă.

A. Vestibul nasului

Aceasta este prima parte a cavității nazale, care corespunde părții cartilaginoase a nasului extern. Vestibulul nazal este căptușit cu piele, foliculi de păr și mai multe glande sebacee. Această zonă conține de obicei multe microcipuri.

b. Cavitatea nazală

Cavitatea nazală este un spațiu mare în interiorul nasului. Compartimentele sunt împărțite în 2 părți specifice prin deflectoare. Această diviziune ajută nasul să îndeplinească corect funcțiile de miros și aer condiționat.

Cavitățile nazale sunt căptușite cu epiteliu mucoasei respiratorii. Există multe fire de păr nazale și glande mucoase, care sunt responsabile pentru menținerea umidității, blocarea prafului și protejarea nasului de alergeni și iritanți din mediu.

c. Sept nazal

Septul nazal este o bucată dreaptă de os, partea din față este cartilajul septului nazal, iar partea inferioară este osul bastonului.

Mai simplu spus, osul nazal poate fi simțit în mijlocul pleoapei, cartilajul extinzându-se de la vârful nasului până la mijloc. Septul nazal împarte nările, continuând cu cavitatea nazală. Mucoasa acoperă întregul sept nazal din vestibul.

d. Fundal priza nasului

Baza cavității nazale (sau cerul gurii) este formată din procesele palatine ale maxilarului și fragmentele transversale ale osului palatin. Baza nasului are de obicei aproximativ 5 cm lățime și trece de obicei prin nervii senzoriali ai sistemului olfactiv. Acoperit de mucoase.

e. Nările posterioare

În partea din spate a cavității nazale există două deschideri numite nări posterioare. Nara posterioară este responsabilă de aducerea aerului în nazofaringe și în restul sistemului respirator.

f. Valva nazala:

Supapa nazală asigură temperatură, umiditate (saturație cu apă până la 98%) și filtrează aerul pe măsură ce se deplasează în cavitatea nazală.

Valva nazală este cel mai îngust pasaj al căilor respiratorii. Valva nazală externă este de obicei mai mare decât valva nazală intraseptală.

g. Drenaj în cavitatea nazală:

Epiteliul căilor respiratorii care conectează sinusurile este ferm atașat de membrana subiacentă a nasului. În fiecare sinus paranazal există o mică deschidere care permite drenajul în cavitatea nazală.

1.3 Sinus

Sinusurile paranazale sunt cavități goale în oasele peretelui nazal. Pereții sinusurilor sunt căptușiți cu mucoasă (asemănătoare cavității nazale), cu celule de păr ciliate care vibrează întotdeauna într-o singură direcție, măturând mucusul în nas. Prin urmare, în mod normal sinusurile sunt goale, aerisite și uscate.

Există patru grupuri de sinusuri, sinusuri frontale, sinusuri etmoidale, sinusuri maxilare și sinusuri sfenoidale. 

O anomalie în oricare dintre sinusuri cauzează probleme ale sinusurilor.

Sinusurile sunt responsabile pentru rezonanța sunetului, umezirea mucoasei nazale și încălzirea aerului. În plus, ușurează și greutatea oaselor faciale.

1.4. Mușchii din nas

Mișcările nazale sunt controlate de grupuri de mușchi ai feței și gâtului adânc în piele. Există 4 grupuri de mușchi care sunt legate între ele și sunt responsabile pentru acțiunile nasului. Unii oameni pot folosi acești mușchi pentru a-și închide nările și pentru a preveni intrarea apei în timp ce sunt în apă.

1.5 Mucoase

A. Mucoasa

Mucoasa interioară a cavității nazale este mucoasa nazală. Împărțit în 2 regiuni:

• Zona mică de deasupra fibrelor nervoase olfactive se numește zonă olfactivă. Dacă infecția este în această zonă, este ușor de urmărit nervii olfactivi până la meninge.
• Fluxul de aer respirat prin nări va fi în două direcții: în funcție de canalul superior în zona olfactivă - în conformitate cu adânciturile mijlocii și inferioare este respirația.
• Zona mare de dedesubt este zona respiratorie. Această zonă are o mucoasă roșiatică-roz, adesea cu multe glande mucoase care secretă o substanță vâscoasă cu praf care se usucă în solzi nazale.

b. Par din nas

Părul este prezent în nări, care joacă un rol important în filtrarea și umidificarea aerului din atmosferă. Firele de păr din nas servesc ca mecanism de apărare împotriva agenților patogeni, îndepărtând materialele solide toxice și particulele din aer.

Atât nările, cât și cavitatea nazală sunt căptușite de membrane mucoase, cili. Membrana secretă o substanță lipicioasă numită mucus. Acest mucus și cili ajută la filtrarea aerului, prevenind invadatorii străini, cum ar fi microorganismele, particulele de praf. Mucusul ajută, de asemenea, la umidificarea aerului. Sub membranele mucoase, există capilare sanguine care încălzesc aerul pentru a se potrivi cu temperatura corpului.

c. Vas de sânge:

Sub epiteliul mucoasei este înconjurat de celule limfatice dense și vase de sânge, numite plex venos. Are ca efect încălzirea aerului înainte de a intra în plămâni. Prin urmare, atunci când aceste plexuri sunt deteriorate, pacientul sângerează adesea abundent (sângerări nazale).

2. Funcția nasului

2.1 Respirația

Funcția principală a nasului este de a furniza și regla aerul în restul sistemului respirator. Ventilația normală este o condiție necesară pentru funcționarea normală a respirației.

Nasul incalzeste, umideste si curata aerul datorita mucoasei nazale, o retea de vase de sange. Praful, bacteriile și corpurile străine mici sunt reținute în vestibulul nazal de firele de păr și mucusul nazal. Aceste substanțe cad în gât și sunt înghițite sau scuipate. Celulele de păr se mișcă cu o viteză de 400 până la 800 de bătăi pe minut. Aerul care intră în plămâni este purificat semnificativ. Dacă respiri pe gură, obiectele străine vor intra direct în gât, laringe, trahee, bronhii și vor provoca cu ușurință boli.

Sistemul celular din submucoasa produce fagocite si fluide imune precum IgE, IgG, IgA, IgM...

În plus, respirația nazală are și efectul de a crea o presiune negativă în tractul respirator inferior. Acest fenomen asigură o bună ventilație a plămânilor și aportul unui volum mai mare de oxigen decât la respirația pe gură.

Obstrucția totală sau parțială a nasului poate duce la o serie de afecțiuni respiratorii precum faringita, traheita, bronșiolita etc.

2.2 Simțul mirosului

Nasul joaca si el un rol major in sistemul olfactiv . Nasul este regiunea celulelor nervoase olfactive și este responsabil pentru percepția umană a mirosului.

Funcția olfactivă este îndeplinită de mucoasa olfactiva din camera superioară care conține glandele olfactive și neuronii senzoriali, cu o suprafață de 2-3 cm2. 

Mucoasa din această zonă este roșu cărămiziu, subțire, cu puține glande, puține vase de sânge, puține fire de păr glandulare.

Mirosurile se dizolvă în membrana mucoasă de pe celulele senzoriale, provocând stimularea nervului olfactiv. Celulele nervoase au formă de cili. În mod normal, fiecare persoană are aproximativ 1 miliard de celule olfactive. Prin urmare, aria de contact a moleculelor de miros cu celulele olfactive este de aproximativ 500 - 700 cm2. Acest lucru ajută oamenii să aibă un simț al mirosului relativ sensibil și să distingă multe mirosuri diferite.

Celulele olfactive sunt responsabile de transferul acestor stimuli către bulbul olfactiv. În bulbul olfactiv există celule intermediare care transmit impulsuri prin bulbul olfactiv și către centrii olfactivi din cortexul cerebral. Aceste centre sunt responsabile cu analiza mirosurilor.

Simțul mirosului este un simț instinctiv, de lungă durată, reminiscent pe care oamenii îl numesc obișnuință.

Nasul este foarte vulnerabil la deteriorarea și disfuncția simțului mirosului. Congestia nazală afectează foarte mult percepția mirosurilor.

În plus, simțul mirosului stimulează reflexele de a secreta saliva și sucurile gastrice. 

2.3 Funcția de pronunție

Vorbirea este de obicei produsă de presiunea din plămâni. Cu toate acestea, unii oameni pot produce vorbire folosind aerul din nas, numite sunete nazale.

Cavitatea nazală produce voci nazale și absoarbe vibrațiile aerului în timpul vocalizării și o transformă în stimuli care guvernează coordonarea mușchilor faringieni și laringieni, care joacă un rol important în pronunție.

Pentru a scoate sunete din nas, trebuie să coborâți cerul gurii pentru a elibera vocalele și consoanele, permițând aerului să iasă din gură și nas.

Nasul are un impact asupra vocii, creând timbrul și reverberația distinctă a fiecărei persoane. Când cavitatea nazală este închisă sau nările posterioare sau anterioare sunt închise, vocea își pierde rezonanța și se modifică în timbru, ceea ce se numește voce nazală închisă.

Pe scurt, nasul este responsabil de respirație, percepția olfactivă și pronunția. Dacă este infectat, nasul înfundat va afecta funcționarea normală a nasului. Curățați nasul folosind un prosop moale pentru a șterge, nu încercați să ștergeți cavitatea nazală, folosiți picături nazale pentru a curăța scurgerea nazală. Nu vă sugeți nasul prea des, aceasta va afecta membranele nazale, va provoca sângerări sau va provoca umflarea cavității nazale. Vă rugăm să protejați și să aveți grijă de zona nasului ușor și corespunzător.

>> Nasul este o parte importantă și proeminentă a feței fiecărei persoane. Nasul are multe funcții respiratorii, precum și estetică. Aceasta este, de asemenea, o parte ușor de rănit în accidentele de zi cu zi. Fracturile nazale sunt cel mai frecvent tip de fractură a oaselor din regiunea maxilo-facială.

Doctor Doan Thi Hoai Trang